miercuri, 19 mai 2010

Mitingul "CRIZEI FINANCIARE"

Aproximativ 40.000 de oameni au protestat miercuri în faţa Guvernului după ce autorităţile au anunţat măsuri sociale drastice de redresare a economiei.
În staţia de metrou Piaţa Victoriei, nimic nu indica ce era la suprafaţă în dimineaţa zilei de miercuri. Oamenii se grăbeau să schimbe magistrala, cinci muncitori schimbau cablurile electrice ale unui panou publicitar, un poliţist verifica vânzătorii de ziare cu tarabe improvizate.

 Dar cu fiecare pas pe care îl făceai spre ieşirea la suprafaţă, auzeai tot mai clar un amestec de muzică, fluiere, tobe, huiduieli şi lozinci mobilizatoare de la o scenă amplasată în faţa Palatului Victoria: "Azi suntem o ţară de sindicalişti!", "Mii de oameni vin să ni se alăture!", "Atenţie, vin alte coloane, România este în capitală!"
 e!", "Atenţie, vin alte coloane, România este în capitală!"


De jur-împrejurul Pieţei Victoriei staţionau maşini de pompieri şi salvări, în timp ce sute de jandarmi, la o distanţă de un metru unul de celălalt, opreau oamenii să nu ocupe toată piaţa şi să se apropie de Guvern. Pe străzile lăturalnice staţionau dubele mari, gri, cu gratii, ale Jandarmeriei.
"Ia uite, mă, au blocat ăştia pe aici! Şi noi acolo trebuie să mergem!", spune o doamnă, una dintre oamenii care treceau pe trotuar şi se opreau în faţa spectacolului de sunet şi imagine oferit de protestatari.

"Veniţi cu toţii să arătăm ce putem!", se spunea de la "centrul de comandă" al protestatarilor, scena amplasată în mijlocul Pieţei. Şi aşa se întâmpla. Fluvii de sindicalişti curgeau dinspre autocare spre Guvern.

Oamenii erau echipaţi de liderii sindicalişti cu fluiere, pancarte, bannere, şepci şi foi cu poezii şi lozinci.

Piaţa devenise neîncăpătoare la ora 10.00. Oamenii aduşi cu autocare din toate colţurile ţării parcă nu se mai terminau. Pe fiecare intrare în Piaţă sindicaliştii marşau şi se pierdeau apoi în mulţimea zgomotoasă. Şirul autocarelor se întindea, bară la bară, pe tot Bulevardul Kisselef, din Piaţa Victoriei până la Arcul de Triumf. Doar acolo erau peste 300 de autocare.
Era suficient să se strige odată de pe scenă "Hoţii, hoţi!" şi toată piaţa urma lozinca ca pe o rugaciune la Biserică. Protestatarii erau informaţi că "Poliţia e cu noi".

Într-unul din puţinele spaţii mai aerisite din mijlocul pieţei, patru fete exersau dansul pinguinului care se auzea de la boxe. Melodia era adaptată însă pentru miting: "Berceanu, Videanu, Blaga şi Udrea / Sunt conduşi de / Boc! Boc! Boc!"

La 11.00 lumea se întreabă "Unde sunt minerii?". "Jos Guvernul" se aude din boxe şi mulţimea izbucneşte din nou ca un vulcan.

Zgomotul infernal şi valurile de sindicalişti care încearcă să îşi croiască drum prin piaţă crează o confuzie generală. Ca să traversezi Piaţa Victoriei îţi lua cel puţin o jumătate de oră. În faţa muzeului Antipa se înalţă poza lui Nicolae Ceauşescu.
Liderul CNSLR Frăţia ia cuvântul. E ora 11:12 şi două elicoptere survolează Piaţa. Pe Bulevardul Aviatorilor se încing spiritele. Oamenii care dau buluc în Piaţă îi pun în dificultate pe Jandarmi, care nu mai pot să reziste şi cheamă întăriri. Vin imediat încă două rânduri de jandarmi care întăresc baricada. Oamenii protestează, vor să ajungă în faţa Guvernului. Se ceartă cu Jandarmii, se împing, dar după ce văd că nu au şanse de reuşită, renunţă şi protestează liniştitiţi cu fluiere şi pancarte.
 


După 20 de ani de democraţie, poza lui Ceauşescu s-a ridicat în 
Piaţa Victoriei din Capitală

După 20 de ani de democraţie, poza lui Ceauşescu s-a ridicat în Piaţa Victoriei din Capitală

Aproximativ 40.000 de oameni au protestat miercuri în faţa Guvernului după ce autorităţile au anunţat măsuri sociale drastice de redresare a economiei.
În staţia de metrou Piaţa Victoriei, nimic nu indica ce era la suprafaţă în dimineaţa zilei de miercuri. Oamenii se grăbeau să schimbe magistrala, cinci muncitori schimbau cablurile electrice ale unui panou publicitar, un poliţist verifica vânzătorii de ziare cu tarabe improvizate.
 
 
Mitingul în imagini
Dar cu fiecare pas pe care îl făceai spre ieşirea la suprafaţă, auzeai tot mai clar un amestec de muzică, fluiere, tobe, huiduieli şi lozinci mobilizatoare de la o scenă amplasată în faţa Palatului Victoria: "Azi suntem o ţară de sindicalişti!", "Mii de oameni vin să ni se alăture!", "Atenţie, vin alte coloane, România este în capitală!"

De jur-împrejurul Pieţei Victoriei staţionau maşini de pompieri şi salvări, în timp ce sute de jandarmi, la o distanţă de un metru unul de celălalt, opreau oamenii să nu ocupe toată piaţa şi să se apropie de Guvern. Pe străzile lăturalnice staţionau dubele mari, gri, cu gratii, ale Jandarmeriei.
"Ia uite, mă, au blocat ăştia pe aici! Şi noi acolo trebuie să mergem!", spune o doamnă, una dintre oamenii care treceau pe trotuar şi se opreau în faţa spectacolului de sunet şi imagine oferit de protestatari.

"Veniţi cu toţii să arătăm ce putem!", se spunea de la "centrul de comandă" al protestatarilor, scena amplasată în mijlocul Pieţei. Şi aşa se întâmpla. Fluvii de sindicalişti curgeau dinspre autocare spre Guvern.

Oamenii erau echipaţi de liderii sindicalişti cu fluiere, pancarte, bannere, şepci şi foi cu poezii şi lozinci.

Piaţa devenise neîncăpătoare la ora 10.00. Oamenii aduşi cu autocare din toate colţurile ţării parcă nu se mai terminau. Pe fiecare intrare în Piaţă sindicaliştii marşau şi se pierdeau apoi în mulţimea zgomotoasă. Şirul autocarelor se întindea, bară la bară, pe tot Bulevardul Kisselef, din Piaţa Victoriei până la Arcul de Triumf. Doar acolo erau peste 300 de autocare.

Zarea era a protestatarilor.

Era suficient să se strige odată de pe scenă "Hoţii, hoţi!" şi toată piaţa urma lozinca ca pe o rugaciune la Biserică. Protestatarii erau informaţi că "Poliţia e cu noi".

Într-unul din puţinele spaţii mai aerisite din mijlocul pieţei, patru fete exersau dansul pinguinului care se auzea de la boxe. Melodia era adaptată însă pentru miting: "Berceanu, Videanu, Blaga şi Udrea / Sunt conduşi de / Boc! Boc! Boc!"

La 11.00 lumea se întreabă "Unde sunt minerii?". "Jos Guvernul" se aude din boxe şi mulţimea izbucneşte din nou ca un vulcan.

Zgomotul infernal şi valurile de sindicalişti care încearcă să îşi croiască drum prin piaţă crează o confuzie generală. Ca să traversezi Piaţa Victoriei îţi lua cel puţin o jumătate de oră.
În faţa muzeului Antipa se înalţă poza lui Nicolae Ceauşescu.
Liderul CNSLR Frăţia ia cuvântul. E ora 11:12 şi două elicoptere survolează Piaţa. Pe Bulevardul Aviatorilor se încing spiritele. Oamenii care dau buluc în Piaţă îi pun în dificultate pe Jandarmi, care nu mai pot să reziste şi cheamă întăriri. Vin imediat încă două rânduri de jandarmi care întăresc baricada. Oamenii protestează, vor să ajungă în faţa Guvernului. Se ceartă cu Jandarmii, se împing, dar după ce văd că nu au şanse de reuşită, renunţă şi protestează liniştitiţi cu fluiere şi pancarte.

Spre sfârşitul mitingului, din boxe răsună melodia lui Valeriu Sterian "Doamne, vino Doamne / Să vezi ce-a mai rămas din oameni", compusă după "golaniada" din Piaţa Universităţii, 1990.
Sursa 

Criză financiară în România - Sfaturi utile pentru populaţie

Apocalipsa financiară care pare să fi lovit întreaga planetă se face deja simţită şi în România. După falimentul băncilor americane de prestigiu şi după ce Europa se confruntă cu o situaţie financiară fără precedent, statul fiind nevoit să intervină din ce în ce mai des pe piaţa liberă, efectele actualei crize au ajuns şi la Bucureşti. Bursa s-a închis, leul s-a depreciat la valori record, piaţa imobiliară s-a prăbuşit. Peste toate acestea, politicienii şi sindicaliştii se luptă pe promisiuni electorale şi pe salarii record care ar putea arunca în aer bugetul României.
Având in vedere
această situaţie, prezentăm în continuare vectorii principali care influenţează actuala criză financiară din România, precum şi o serie de sfaturi utile pentru populaţie în această perioadă de incertitudine:
 
Unde se resimte criza financiară:
 
- Bursa - Miercuri, tranzacţiile au fost suspendate la BVB şi la Bursa de Mărfuri din Sibiu. Măsura a fost un ade protecţie, deoarece atunci când căderea depăşeşte 15% situaţia pe bursă poate deveni imprevizibilă. Faptul că bursa s-a închis, nu e neapărat un motiv de panică pentru populaţie. Companiile listate la bursă nu pot da peste cap în acest moment economia românească. 

- Băncile - O parte dintre ele au acţiuni cotate la bursă, dar chiar unele dintre acestea au scăzut, băncile de la noi nu depind de acest lucru. Singura vulnerabilitate în acest sector poate nfi dată de apariţia unui sentiment de panică în rândul populaţiei, ceea ce ar putea duce la retrageri masive. Deocamdată, acest lucru nu s-a întâmplat. 

- Cursul de schimb - Deprecierea leului va atrage după sine scumpirea creditelor în valută, ceea ce va afecta o mare parte a populaţiei. De asemenea, o depreciere puternică a leului ar putea provoca scumpiri în lanţ şi crize pe pieţele convergente. 

- Piaţa imobiliară - În criză de ceva vreme din cauza blocajului apărut pe piaţă, zona imobiliară ar putea fi puternic afectată de o depreciere masivă a leului. 

- Politica BNR - Deocamdată, Banca naţională a intervenit decisiv de fiecare dată când situaţia părea scăpată de sub control, dând senzaţia de siguranţă. 

- Acţiunile politice - Apropierea campaniei electorale, poate adânci inflaţia în România, prin promisiunile hazardate ale politicienilor şi prin reacţia în lanţ a sindicatelor. 

Sfaturi pentru populaţie
- Statul român garantează depozitele de până la 20.000 de Euro. Pentru sumele mai mari, situaţia pare momentan stabilă, dar riscul este ceva mai mare.
- Nu este o perioadă propice pentru a investi la bursă. Fluctuaţiile mari pot transforma peste noapte investiţia în pierdere.
- Nu este recomndat să faceţi tranzacţii imobiliare. Instabilitatea pieţei nu oferă o siguranţă pentru acest tip de investiţie.
- Creditele: cele mai dezavantajoase par a fi cele în euro şi dolari, din cauza deprecierii leului. Dacă nu există o nevoie urgentă, nu este recomandat în această perioadă să apelaţi la avantajele unui credit, din cauza fluctuaţiilor de curs. Chiar şi unele bănci încearcă limitarea creditării, pentru a atrage mai multe lichidităţi.
- Populaţia trebuie să fie pregătită pentru un posibil val de scumpiri. În toate statele Occidentale, cuvântul de ordine este "strângerea curelei". Investiţiile extravagante nu-şi au locul acum.

Mugur Isarescu: In 1990 aveam 800.000 de bugetari iar Statul functiona. Acum avem 1,4 milioane si ne intrebam unde e problema

„S-a spus tot timpul: avem bani in bugetul de pensii, dar ei nu erau. BNR a avertizat permanent ca toate cresterile salariale au fost dincolo de productivitate si ca, odata, mai devreme sau mai tarziu, corectia va aparea”, a aratat marti Guvernatorul BNR Mugur Isarescu, la un seminar de  specialitate.

In privinta salariatilor din domeniul public, mesajul BNR este cat se poate de clar: "In 1990 Statul functiona cu mai putin de un milion de bugetari. Erau circa 800.000 cu tot cu cei din Comitetul Central. Dupa 20 de ani avem 1,4 milioane si ne intrebam unde este problema", a mai spus Isarescu. Intra in text sa vezi cele mai importante declaratii ale Guvernatorului. In Romania, cei care aduc acea treime cu care se finanteaza deficitul, trebuie sa nu fie ascultati? Banii nu vin din plan intern. Chiar daca am redus deficitul extern, acesta se mareste.

Speram sa nu se duca la 13 la suta. Vom avea mai mult de 4,5 la suta deficit extern daca economia incepe sa creasca. Finantarea deficitului bugetar se face din resurse externe.Tindem spre un deficit de 9 - 10 la suta din PIB, adica de 30 la suta din cheltuieli.Dintr-o luna, pentru numai 20 de zile are practic bugetul bani ca sa acopere cheltuielile, iar pentru 10 zile ramase Guvernul trebuie sa se imprumute.Vedem bugetul ca o oala mare din care economia se indestuleaza, iar problema de baza cand discutam despre deficitul bugetar este daca sunt sau nu sunt bani.

Noi trebuie sa actionam tocmai pentru oprirea acestei hemoragii pe care o reprezinta cheltuielileAcum sunt bani in piata, de ce nu ia Ministerul de Finante din piata?Corectia economica se va face. Poate fi facuta pe cale normala sau pe calea cea grea, prin inflatie. Exact cum spunea cineva de aici, inflatia este ca o taxa. In 1990, Statul functiona cu mai putin de un milion de bugetari. Dupa 20 de ani avem 1,4 milioane de bugetari si ne intrebam unde e problema. Avem o problema de dialog social. Chiar daca sunt bani, asa in general, nu sunt bani pentru finantarea deficitului bugetar.

Traversarea unei crize este dramatica. Ceea ce se vede la televizor este insuficient. Am vazut muzeul crizelor financiare. E o camera intunecata in care, atunci cand intri se aprind imagini succesive cu imagini din marile crize. Am evitat o criza in 1998, 1999 si 2000 si am evitat-o si anul trecut. Unii spun ca putina inflatie nu strica. Sau ca inflatia e un fel de anestezic. Nu cred ca e asa. Hiperinflatia e o drama. Corectia prin inflatie nu este recomandata. Inflatia este un fenomen monetar, dar este si unul "balistic".

Daca "trage" cineva cu impozite mai mari, noi ce ar trebui sa facem?Octombrie 2008 ramane pentru mine un punct de referinta. Exista incercari de a citi altfel ceea ce s-a intamplat atunci si as dori sa amintesc ca nu am avut nimic cu nimeni, decat poate cu panica pietelor. Atunci s-a intamplat un lucru extraordinar. Nu trebuia decat sa vina cineva sa bata la usa sa ceara bani. Exista facilitatea Lombard in baza careia bancile puteau lua bani contra titluri de stat. Nu a aparut insa nicio banca sa ne ceara. Dobanzile s-au dus la 50%, bancile au devenit agresive, acuzandu-ne ca le-am luat lichiditatea.

Au fost momente grele, dramatice. In plus, existau banci straine care operau in Romania si care aveau interzis sa cumpere titluri de stat romanesti. Singura solutie pentru a se face plati bugetare intr-o limita rezonabila este sa facem corectiile intr-o maniera transparenta, cu masuri si sa creem locuri de munca. Numai locurile de munca platesc taxele si contributiile. Daca impozitam bugetarii si pensionarii nu facem decat sa redistribuim aceste venituri. Stim asta, dar ne facem ca nu stim. Sursa este aceasta, locurile de munca.
Sursa

Criza de ras...

Pesimistul: Mai rau de atat nu se poate...
Optimistul: Ba se poate...

Criza Financiara

Termenul de criza financiara se aplica unor situatii in care institutii sau bunuri finaciare isi pierd brusc o parte semnificativa din valoarea lor.